Adolescenţă, floare rară

"Te iubesc dacă şi tu mă iubeşti mult de tot!"
Ha?!??
"Scz nu era pentru tine mesajul"
" Mă gândeam eu!... dar dacă tot se întâmplă, pt. cine e?"
" E pt o tipă"
" Speram şi eu să nu fie pt. un tip"
"Ei na, că doar nu-mi schimb eu orientarea aşa uşor!"
" Hope so"
" Vrei să o vezi pe vară-ta?"
" Ok. Dă-i drumul!"

Şi mă trezesc privind vreo 5 poze cu o tipă (nu ştiu cum să-i spun altfel că fetişcană nu se potriveşte, iar domnişoară mi se pare prea mult) de vreo 16-18 ani: botic uşor bosumflat, sâni încorsetaţi atât de strâns încât mă întreb dacă mai putea respira, mai mult fără, decât cu haine. Mă uit la poze încercând să recunosc figura. Eşec total.

" Asta mi-e vară?"
" Ei na, n-am zis eu că la 18 ani mă însor? :)))"

Asta pălăvrăgeam cu vărul meu de 18 ani pe mess. Mă uit mai bine la poze şi parcă trăiesc un deja vu. Unde oare? Aceeaşi poziţie de pisică în călduri, studiată în faţa oglinzii, aceleaşi buze bosumflate, dar care se doresc provocatoare, aceiaşi sâni pushed up de stau să se rupă, aceaşi privire care se vrea plină de dorinţă... Hello! Fătuţa asta încă nu a terminat liceul!!!
Şi din păcate nu e singura. De fapt e greu să găseşti o adolescentă care să nu arate de parcă ar avea douăştreizeci de ani. Oare fetele astea unde se grăbesc aşa? De ce aleg să arate ca nişte uşuratice şi pe deasupra se mai şi mândresc cu asta? DA: modelele care i se promovează. Ajunge să te uiţi la vreo trei videoclipuri cu cine ştie ce "mare artistă" şi identifici tiparul. Mai toate revistele pentru adolescenţi/te sunt pline de astfel de imagini. De ce să nu fii copie la indigou? De ce să ieşi din tiparul a 90% din populaţia feminină de vârsta ta? De ce ai fi tu însăţi, cea de dinaintea infectării cu virusul "Vreau să fiu o copie!"

" Ştii e normal să se poarte aşa, când ştiu bine că noi (băieţii) la asta ne uităm prima dată!Practic suntem şi noi de vină! Noi şi societatea!"
"Hello! Dar liberul arbitru doarme? Nu îţi stă nimeni cu pistolul la tâmplă!"

Comentarii

Postări populare