marți, 5 octombrie 2010

Amintiri din săptămâna trecută II

Gătitul de la Wok'n Roll
Adi Hădean e un om care-mi place mult. Nu mă refer la felul lui de-a fi (nu mă pot lăuda că i-aş fi cunoştinţă, din păcate), ci la felul lui de-a scrie, povesti, găti. Îmi place mult pentru că e omul care şi-a urmat o pasiune şi împarte experienţa acestei pasiunii tuturor celor care vor să afle mai multe.
Citind  invitaţia lui de a vedea nişte poze şi de a asculta poveşti întâmplate în proiectul lui Muson, am zis ca trebuie să fiu şi eu acolo. Mai ales că pe urmă se lăsa cu gătit: green curry thai (adică pui cu lapte de cocos, legume şi o pastă de curry verde, adusă taman de la mama ei de acasa, Asia).
Zis şi făcut! În ciuda răcelii, l-am convins şi pe baby al meu că sunt ok şi fac faţă, am purces la locul cu pricina. Am întârziat puţin, recunosc :(, dar totuşi am prins ceva din poveste şi sigur am prins gătitul.
M-am "înscris" şi eu pe lista celor dornici să gătească sub atenta supraveghere a lui Adi, şi când mi-a venit rândul am trecut în spatele tigăii de wok şi m-am distrat.
Cum a ieşit?! Super bun: iute de la pasta de curry, dar am avut şi experienţa unor arome complet noi pentru mine. Aroma de lapte de cocos în mâncare, gustul frunzelor de lămâi (clar lămâiul meu va avea de suferit după această experienţă), sosul de peşte, toate au fost o încântare pentru papilele mele. La fel a spus şi baby al meu, care ar fi preferat un pic mai puţină iuţeală. Dar nu s-a lăsat! 

Atmosfera de acolo a fost una plăcută, oarecum intimă, deşi nu cunoşteam foarte mulţi de pe acolo.Ok, ştiam cam jumătate din mulţimea de acolo: fie că le-am citit blogurile, fie că îi recunoşteam din nişte descrieri, fie că ne-am intersectat de vreo câteva ori în viaţă, dar nici o cunoştinţă cu care să legi un dialog de genul: "Ce mai faci?". Pe cei mai mulţi îi cunoşteam din experienţa mea anterioară, dar acest fapt nu a fost nici un impediment. Ne-am simţit bine şi am plecat acasă cu gândul că abia aşteptăm şi data viitoare.

Adi Hădean demonstrând...

 tigaia mea...
farfuria noastră (a mea şi a lui baby al meu).Mmmm!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu