Saschiz - Transilvania Bike Trails Race 2017
De cativa ani incoace (sa tot fie vreo 5, cred ) cochetez in timpul liber cu bicicleta.
Spun cochetez pentru ca nu merg constant cu ea. Am pedalat ceva de-a lungul celor 5 ani: am facut inconjurul lacului Balaton (Ungaria), am vizitat Viena, pe Donauradweg de la Regensburg (Germania) la Rajka (Ungaria), pe El Camino de Santiago de Compostela de la Pamplona la Finistere (Spania), putin pe insula Kirk (Croatia), asta pe langa turele de acasa. Pare mult, dar cand ma gandesc ca s-au intamplat in decursul a 5 ani, sunt mic copil pe langa cei 2000 km facuti de exemplu de iubitelul meu numai anul trecut.
In toti acesti 5 ani am evitat maratoanele si concursurile de biciclit din mai multe considerente. Unul ar fi ca nu-mi place sa pedalez in inghesuiala, al doilea e ca urasc urcarile lungi si abrupte, al treilea ca, desi merg relativ bine pe bita, nu sunt destul de tehnica, si al patrulea sunt destul de orgolioasa si nu-mi cade de loc bine o pozitie codasa. Hai asa o data, ca deh ai o scuza, dar na... tre' sa fiu neaparat undeva de la mijloc in sus, macar.
In 19 august am acceptat prima provocare: Transilvania Bike Trails Race 2017 de la Saschiz- Mures. De fapt am acceptat pentru turul ghidat din 20 august, care pana la urma nu s-a mai tinut, deoarece organizatorii au reorganizat programul si au avut activitati diverse cu iz cultural autohton din 14 pana in 18 august. Nu fu organizat, nici un bai, imi organiza iubitelu' meu, unul asa pe sufletu' nostru. Asa ca nu m-am ales cu paguba pana la urma. Poate a fost chiar mai interesant! :)
Transilvania Bike Trails - e un traseu de drumuri numa bune de biciclit facute/ restaurate de o mana de oameni faini. Cei care s-au implicat de altfel si in organizarea acestui maraton. Nu e foarte greu si cred ca intr-un weekend relaxant se poate face linistit. E fain ca te plimba prin paduri, pe dealuri, prin sau pe langa sate sasesti (vreo 10 la numar), mai prin fata unei biserici fortificate (Viscri, Bunesti, etc), mai pe langa o cetate (Saschiz), dar puteti citi mai multe aici.
Asadar primul meu concurs ever.
Ne-am dus de vineri seara pentru a campa si a ne ridica numerele (am ajuns s-o facem doar pe prima, a doua am lasat-o pe dimineata). Super fain modul de organizare. Cei care nu s-au cazat la pensiuni, prieteni sau rude, au avut un camping amenajat pe terenul de fotbal din Saschiz. Avea de toate de la dusuri la WC-uri, mai putin apa a doua zi dupa concurs; din cauza caldurii se pare ca toata zona a ramas fara apa. In rest totul super ok: liniste, oameni faini, loc suficient.
In dimineata concursului am avut un morcov cu frunze mari, foarte bine implantat stiti voi unde :). Lume multa, vreo 750 de adulti si copii, toti pe bicicleta, unii foarte veseli, plini de energie, altii foarte concentrati, unii cu emotii ca mine, unii super relaxati. S-a dat startul la 10.00 si tot valul acesta de oameni si biciclete a curs pe drumul national vreo 300 de metri si apoi a intrat pe drumuri laturalnice si s-a pierdut intr-un final in padure. De unde ieseau cate unul, cate doi, depinde cum ii tineau picioarele si priceperea.
Am participat la semimaraton (42 km). Traseul a fost ok. Prin padure si prin soare, dar a fost spectaculos datorita locurilor prin care am trecut. Evident ca nepregatita fiind (nu am mai pedalat de vreo luna inainte de semimaraton) au aparut crampele musculare. Da', desi au vrut sa ma dea jos de pe bita, nu m-am lasat! :) Sincera sa fiu, uneori imi era mai bine sa pedalez decat sa merg. :D Acum imi vine sa rad cand imi amintesc mersul de robotel cand m-am oprit la un punct de hidratare, dar atunci am intrebat cu lacrimi in ochi si cu nodul in gat daca nu au o crema mentolata la ei. Si nu, n-au avut! Dar m-au incurajat ca mai am numai vreo 6 kilometri, si in astia sunt si doua urcari asa mai de Doamne ajuta! :D
Dar era prea faina medalia pe care o primeam la final ca sa renunt. Da-le incolo de picioare, hai sa mergem! Si am ajuns! Si n-a fost chiar foarte rau, asa pe la mijlocul clasamentului feminin.
Ce-am invatat de aici:
- atmosfera de concurs e super tare, iti creste adrenalina, iti pune sangele in miscare, daca mai dai si peste oameni faini (ceea ce a fost cazul) merita toate crampele;
- nu conteaza locul (asta trebuie sa o tin minte pentru la viitor :))), important e sa ramai in cursa,
- daca poti sa dai o mana de ajutor, da-o, daca poti sa incurajezi pe altul, fa-o (asta am trait-o mai mult la VMT, dar e alta poveste), felicita-i pe toti pentru efort. O merita!
- in final, nu este despre locul din clasament, cat despre cat de mult te ajuta la crestearea increderii in fortele proprii. (cel putin la mine asta a fost cel mai tare!) Cand iti zici: Am facut-o si pe asta! Deci se poate! Supertare! What's next!.
Acum nu o sa mai vorbesc despre povestile faine de dupa, cand fiecare vine si-si istoriseste pataniile si trairile de pe traseu, sau despre porcii si vitelul fripti la protap, pusi deasupra carbunilor incinsi dinainte de a se da startul maratonului. Asta cred ca a fost o treaba psihologica: hai sa aratam concurentilor ce-i asteapta dupa concurs, ca sa se grabeasca. :)
Nu va spun nici despre cum e sa cauti o cafea la 7.30, duminica in Saschiz, doar pentru ca de atata energie te-ai trezit devreme si ti-e pofta de-o cafea de la expresor si nu una de la plic. S-a rezolvat, dar dupa 8.00 ca deh, a fost duminica.:)
Va las mai jos niste poze, ca o imbiere! Is locuri faine, cu multe case sasesti, multe parasite, unele drumuri (asfalt) sparte de te intrebi cu ce ajunge Printul Charles la Viscri (poate cu carul cu boi :)), si multe biserici fortificate. Din cate am inteles puteti trai si experienta unor arte mestesugaresti usor uitate.
A si daca ajungeti la Viscri, va recomand sa intrati pe la restaurantul din grajd (ei isi zic Barn restaurant) -Viscri 32. Sper sa nu uit sa va povestesc! Daca uit, intrati si povestiti-mi voi daca v-a placut au ba! :)
Spun cochetez pentru ca nu merg constant cu ea. Am pedalat ceva de-a lungul celor 5 ani: am facut inconjurul lacului Balaton (Ungaria), am vizitat Viena, pe Donauradweg de la Regensburg (Germania) la Rajka (Ungaria), pe El Camino de Santiago de Compostela de la Pamplona la Finistere (Spania), putin pe insula Kirk (Croatia), asta pe langa turele de acasa. Pare mult, dar cand ma gandesc ca s-au intamplat in decursul a 5 ani, sunt mic copil pe langa cei 2000 km facuti de exemplu de iubitelul meu numai anul trecut.
 |
| Bike Museum - Ybbs Austria |
In toti acesti 5 ani am evitat maratoanele si concursurile de biciclit din mai multe considerente. Unul ar fi ca nu-mi place sa pedalez in inghesuiala, al doilea e ca urasc urcarile lungi si abrupte, al treilea ca, desi merg relativ bine pe bita, nu sunt destul de tehnica, si al patrulea sunt destul de orgolioasa si nu-mi cade de loc bine o pozitie codasa. Hai asa o data, ca deh ai o scuza, dar na... tre' sa fiu neaparat undeva de la mijloc in sus, macar.
In 19 august am acceptat prima provocare: Transilvania Bike Trails Race 2017 de la Saschiz- Mures. De fapt am acceptat pentru turul ghidat din 20 august, care pana la urma nu s-a mai tinut, deoarece organizatorii au reorganizat programul si au avut activitati diverse cu iz cultural autohton din 14 pana in 18 august. Nu fu organizat, nici un bai, imi organiza iubitelu' meu, unul asa pe sufletu' nostru. Asa ca nu m-am ales cu paguba pana la urma. Poate a fost chiar mai interesant! :)
Transilvania Bike Trails - e un traseu de drumuri numa bune de biciclit facute/ restaurate de o mana de oameni faini. Cei care s-au implicat de altfel si in organizarea acestui maraton. Nu e foarte greu si cred ca intr-un weekend relaxant se poate face linistit. E fain ca te plimba prin paduri, pe dealuri, prin sau pe langa sate sasesti (vreo 10 la numar), mai prin fata unei biserici fortificate (Viscri, Bunesti, etc), mai pe langa o cetate (Saschiz), dar puteti citi mai multe aici.
Asadar primul meu concurs ever.
Ne-am dus de vineri seara pentru a campa si a ne ridica numerele (am ajuns s-o facem doar pe prima, a doua am lasat-o pe dimineata). Super fain modul de organizare. Cei care nu s-au cazat la pensiuni, prieteni sau rude, au avut un camping amenajat pe terenul de fotbal din Saschiz. Avea de toate de la dusuri la WC-uri, mai putin apa a doua zi dupa concurs; din cauza caldurii se pare ca toata zona a ramas fara apa. In rest totul super ok: liniste, oameni faini, loc suficient.
 |
| Sursa foto: https://www.facebook.com/tbtrails/ |
In dimineata concursului am avut un morcov cu frunze mari, foarte bine implantat stiti voi unde :). Lume multa, vreo 750 de adulti si copii, toti pe bicicleta, unii foarte veseli, plini de energie, altii foarte concentrati, unii cu emotii ca mine, unii super relaxati. S-a dat startul la 10.00 si tot valul acesta de oameni si biciclete a curs pe drumul national vreo 300 de metri si apoi a intrat pe drumuri laturalnice si s-a pierdut intr-un final in padure. De unde ieseau cate unul, cate doi, depinde cum ii tineau picioarele si priceperea.
 |
| Sursa foto: https://www.facebook.com/tbtrails/ |
Am participat la semimaraton (42 km). Traseul a fost ok. Prin padure si prin soare, dar a fost spectaculos datorita locurilor prin care am trecut. Evident ca nepregatita fiind (nu am mai pedalat de vreo luna inainte de semimaraton) au aparut crampele musculare. Da', desi au vrut sa ma dea jos de pe bita, nu m-am lasat! :) Sincera sa fiu, uneori imi era mai bine sa pedalez decat sa merg. :D Acum imi vine sa rad cand imi amintesc mersul de robotel cand m-am oprit la un punct de hidratare, dar atunci am intrebat cu lacrimi in ochi si cu nodul in gat daca nu au o crema mentolata la ei. Si nu, n-au avut! Dar m-au incurajat ca mai am numai vreo 6 kilometri, si in astia sunt si doua urcari asa mai de Doamne ajuta! :D
Dar era prea faina medalia pe care o primeam la final ca sa renunt. Da-le incolo de picioare, hai sa mergem! Si am ajuns! Si n-a fost chiar foarte rau, asa pe la mijlocul clasamentului feminin.
 |
| Medalia. Nu-i asa ca-i faina! :) |
Ce-am invatat de aici:
- atmosfera de concurs e super tare, iti creste adrenalina, iti pune sangele in miscare, daca mai dai si peste oameni faini (ceea ce a fost cazul) merita toate crampele;
- nu conteaza locul (asta trebuie sa o tin minte pentru la viitor :))), important e sa ramai in cursa,
- daca poti sa dai o mana de ajutor, da-o, daca poti sa incurajezi pe altul, fa-o (asta am trait-o mai mult la VMT, dar e alta poveste), felicita-i pe toti pentru efort. O merita!
- in final, nu este despre locul din clasament, cat despre cat de mult te ajuta la crestearea increderii in fortele proprii. (cel putin la mine asta a fost cel mai tare!) Cand iti zici: Am facut-o si pe asta! Deci se poate! Supertare! What's next!.
 |
| Finish-ul |
Acum nu o sa mai vorbesc despre povestile faine de dupa, cand fiecare vine si-si istoriseste pataniile si trairile de pe traseu, sau despre porcii si vitelul fripti la protap, pusi deasupra carbunilor incinsi dinainte de a se da startul maratonului. Asta cred ca a fost o treaba psihologica: hai sa aratam concurentilor ce-i asteapta dupa concurs, ca sa se grabeasca. :)
 |
| Vezi sa nu-ti lase gura apa! :) |
 |
| Stai linistit, ca n-o fost bun! ..... o fost super bun! :D |
Nu va spun nici despre cum e sa cauti o cafea la 7.30, duminica in Saschiz, doar pentru ca de atata energie te-ai trezit devreme si ti-e pofta de-o cafea de la expresor si nu una de la plic. S-a rezolvat, dar dupa 8.00 ca deh, a fost duminica.:)
Va las mai jos niste poze, ca o imbiere! Is locuri faine, cu multe case sasesti, multe parasite, unele drumuri (asfalt) sparte de te intrebi cu ce ajunge Printul Charles la Viscri (poate cu carul cu boi :)), si multe biserici fortificate. Din cate am inteles puteti trai si experienta unor arte mestesugaresti usor uitate.
 |
| Saschiz |
 |
| Turnul Bisericii fortificate- Saschiz |
 |
| Cetatea Taraneasca Saschiz |
 |
| Saschiz prin fereasta Cetatii |
 |
| Biserica fortificata, Viscri |
 |
| Biserica fortificata, Viscri |
A si daca ajungeti la Viscri, va recomand sa intrati pe la restaurantul din grajd (ei isi zic Barn restaurant) -Viscri 32. Sper sa nu uit sa va povestesc! Daca uit, intrati si povestiti-mi voi daca v-a placut au ba! :)
 |
| Supa de rosii, Viscri 32 |
 |
| Nota de plata, Viscri 32 |
 |
| Tot la Viscri 32 |
Comentarii
Trimiteți un comentariu