Aho, aho de anu' vechi... si de cel nou!

Na ca a trecut si anu' asta! Drept ca mai e o zi jumate din el, da e ca gata. Cum fu' cum nu fu', a trecut si cu toate ca  a avut si  el la fel de multe zile ca ceilalti ani,  si culmea am trecut prin toate :), nu-mi amintesc foarte multe lucruri.

Ok, unele din cele mari normal ca mi le amintesc: nunta surorii mele; plecarea de pe asta lume a unor oameni dragi noua; intalnirea cu alti oameni faini care au adaugat un pic de sare si piper vietii de zi cu zi. Uite ca incetiosr amintirile se scutura de praf si ies la iveala.

Una dintre experientele mele noi din acest an este si cea a blogarit-ului. O experienta despre care as vrea sa povestesc putin. Am inceput a scrie acest blog parte din snobism (Ca de tot "prostu'" are!- de ce n-ar avea si "proasta" de mine) si parte din dorinta de a scrie si de a fi citita (lucru greu de satisfacut cu un jurnal clasic :-P). Acum analizand "statisticile" acestui blog, se vede clar ca relatia mea cu el nu a fost una constanta: am avut momente in care postam tot felul, doar de dragul de a posta; momente in care voiam sa scriu din suflet, si ma opream fiindu-mi teama sa-mi dezvalui sufletul (astea nu se vad in statistici, dar mi le amintesc ca niste momente de refulare personala, nu foarte placute);  momente in care deschideam blogul cu intentia de a scrie, dar fie nu mi se parea important ceea ce voiam sa scriu, fie nu ma puteam decide despre ce sa scriu.

Drept ca nu am foarte multi cititori. Nici nu ma mira! Ar fi o lipsa de respect pentru cei care imi viziteaza blogul sa le cer sa revina, tinand cont de faptul ca de cele mai multe ori mi-e teama sa "scuip" tot ceea ce simt, ca mi-e frica sa-mi deschid sufletul intru totul, ca azi postez si doua luni pauza, ca modul in care scriu e destul de superficial. Cu toate acestea vreau sa multumesc celor care si-au rapit din timpul lor pretios si au "frunzarit" paginile acestui blog. Sper ca am reusit sa aduc macar un zambet in colturile buzelor voastre si ca nu v-am lasat un gust complet amar.

Cam asta este despre aceasta parte a relatiei mele cu blogul acesta. Insa as vrea sa vorbesc putin si despre bucuriile pe care blogul acesta mi le-a adus in viata de zi cu zi a acestui an (ok, recunosc ca indirect).

In cautarea unei "solutii perfecte" in a fi " un bloger perfect" (bla-bla-bla), am citit mai multe bloguri. In fiecare  am gasit cate ceva de patsrat: unele m-au ajutat in a gasi niste raspunsuri, altele m-au uimit prin sinceritatea postarilor, altele m-au lamurit cu privire la aspectele practice din viata  cotidiana, altele m-au amuzat. Datorita unora am ajuns sa "intalnesc" (la propriu si la figurat) oameni de la care sa invat, pe care sa-i admir datorita curajului si modului lor de a-si trai viata.

Datorita lor am avut parte de  niste seri frumoase si  de niste clipe de relaxare  deosebite.

Va multumesc tuturor cititori si/sau blogeri  pentru ca ati facut parte din viata mea si pentru ca m-ati lasat sa fac si eu parte din a voastra in anul care sta sa treaca.
Va urez un an nou plin cu tot ce va doriti!
Sa ne "vedem" sanatosi la anu'!